Neața, internet,
Mi-am dat seama weekendul trecut, în timp ce mă gândeam la – desigur – ce să mai mănânc, că mi-e dor de un Street Food Festival. Și mi-am amintit că reîncep evenimentele prin țară, primul fiind mai exact între 6 – 9 septembrie la Bacău (oraș care a dat țării atât pe George Bacovia, cât și pe Mazilique, deci am în plan să insist suficient la work wife până mi se întâmplă un roadtrip cu Lumi și Lolo, chiar până în Bacăules).
Ultimul meu Street Food Fest s-a întâmplat acum două luni – nu pot să cred că a trecut atâta timp, deja îmi e dor – și am fost acolo în calitate de trimis special Staropramen pentru a documenta preparatele food truck-urilor și asocierile cu sortimentele de bere. (Da știu, și mie îmi place jobul meu foarte mult :))))))
Și adevărul e că nu cred că există evenimente / festivaluri care să îmi placă mai mult decât SFF-urile.
Cum a început povestea de dragoste?
Mi-am dat seama de asta acum doi ani (deci 2016, da?), cu ocazia primului Street Food Festival, la care am participat în calitate de – ATENȚIE – vendor!
Am fost întrebată dacă vreau să vin cu farfuriile, eu am zis DAR SE POATE, NO CE FAIN!?!, am produs o mașină gigantică în care am îndesat câteva sute de farfurii, mi-am cumpărat o masă și o umbreluță ca să nu mă bată soarele în cap și m-am înființat la Cluj.
Îmi amintesc că stăteam acolo de dimineața până noaptea și eram fascinată de tot ce se întâmpla pe Aleea Stadionului.
Băieții de la Burger Van aveau truck-ul lângă noi, așa că îi sifonam de burgeri când prindeam ocazia. Tot atunci i-am descoperit pe cei de Arrosticini, care în continuare fac cel mai bun berbecuț-pe-băț pe care îl cunosc, demonstrând că – pe bune – poți să fii unul dintre cele mai mișto truck-uri cu un singur preparat, pe care să îl gătești genial.
Și pe cei de la Camionetta, pe care probabil v-ați plictisit să îi tot laud, dar acum doi ani nu știam cum să fac să mănânc mai multă pizza de la ei, dar și pe La-Nu-Știu-Cine, cei care fac clătitele vieții mele, în special cele cu mascarpone, miere și stafide.
Dar să nu mă mai lungesc cu amintirile, pentru că deja mor de poftă.
❤️
De ce cred că evenimentele astea sunt importante?
Pentru că eu sunt
a) o persoană leneșă
b) obsedată de mâncare
Pentru cei care se potrivesc acestei tipologii, nu e nimic mai productiv decât să ai câteva zile de festival la dispoziție, în care cele mai mișto food truck-uri se strâng laolaltă și, astfel, să beneficiezi de zeci de stiluri de cooking și preparate diferite ÎN ACELAȘI LOC, fără să fie nevoie să te plimbi prin oraș de la un restaurant la altul.
Tura trecută, adică la Street Food Festival în Cluj în iulie, am mâncat italienesc, chinezesc, japonez, vită argentiniană, mexican și, evident, dulciuri precum Waffles geniale, Churros cu ciocolată și Cheesecake Pops cu cireșe în doar două zile. Deci a fost o situație foarte internațională 🙂
Iar dacă stau să mă gândesc mai departe de poftele personale, Street Food Festival a contribuit la momentul în care mâncarea a devenit cool și în România. Mai țineți minte acum câțiva ani, înainte de cooking shows și bloggeri și food trucks, când mâncarea era ‘meh, whatever, mâncare’?
Apoi au venit cooking show-urile în primul val (despre care putem să avem orice părere, probabil că nu ne place formula actuală, dar adevărul e că ele au schimbat perspectiva asupra mâncării la nivel local) și bloggerii mai cunoscuți în al doilea.
Iar apoi s-a întâmplat acest festival, care a adunat cele mai mișto truck-uri și le-a oferit contextul de a ajunge la publicul din toată țara. Așa sunt eu, mai romantică, dar să știți că de când am fost la Cluj și nu am mai avut unde să mănânc tagliata de vită de la Cimbru și să beau Staropramen Dark în iarbă după tagliata, am suferit foarte tare.
De aia o să vânez tot programul Street Food Festival din toamna asta, ca să mă asigur că ajung cel puțin la un eveniment (primele se întâmplă în zona Moldovei, norocoșilor care stați pe acolo). Mai exact, urmează:
- Bacău (6 – 9 septembrie)
- Galați (13 – 16 septembrie)
- Iași (20 – 23 septembrie)
- Craiova (27 – 30 septembrie)
- Timișoara (4 – 7 octombrie)
Nu uitați că anul ăsta ma’ homiez de la Staropramen au mai multe activări la fiecare ediție de Street Food Festival, printre care favoritul meu – roboțelul care îți scanează bericica și îți recomandă un preparat din meniurile food truck-urilor care merge cel mai bine cu sortimentul respectiv.
Ghiciți cine le-a încercat pe toate acum două luni la Cluj 🙂 Aud?
Ca dățile trecute, aștept recomandările voastre de food trucks și preparatele preferate 🙂
9
September 3, 2018
Pana la Bacau, Galati etc avem Bucuresti, Romexpo 6-9 septembrie Street Food Carnival.
P.S. fara legatura cu street food, asteptam articolul legat de vacanta in Creta, ca episodul 2 din America nu l-ai mai scris
September 3, 2018
ÎL SCRIU ȘI PE EL 😀 😀 😀
September 4, 2018
Eu nu mi-s asa convinsa de street food festivals, desi merg la cam toate :)))
Situatia e asa: eu tot cred ca la noi nu se intelege corect treaba cu Street Food. Street food e o chestie pornita din ce se poate manca pe strada in combinatie cu mancare traditionala din tara respectiva. La noi este vorba doar de mancare internationala. Apoi, Street Food ar trebui sa fie ceva simplu, ieftin si foarte bun. La noi e f rar simplu, f rar ieftin si cam doar 50% bun. Asta ultima e un fel de derivat natural din faptul ca la noi de obicei se urmareste pacalirea clientului si castigul rapid, in detrimentul unui business construit meticulos. Desigur, asta este si o prejudecata de care imi e greu sa scap avand in vedere de cate ori am fost in restaurante sau la street food si am dat banii pe chestii mizerabile.
Dar, dupa cum spuneam, merg la cam toate festivalurile de gen :)) Pt ca si eu sunt o mancacioasa convinsa si un major good food seeker. So I do see your point, chiar daca sunt carcotasa 🙂
In rest, cu pizza din Cluj, dupa cum ti-am mai zis pe toate platformele posibile – D’AUTORE! Au doar delivery, dar e cea mai buna pizza pe care am mancat-o la noi vreodata. Cat am stat in Cluj aveam o obsesie pe ei cam cum ai avut tu cu sushi 😀
Acestea fiind zise, vezi ca pe 12, 13, 14 octombrie e si Wine and Street Food Festival la noi, in Bucuresti. Am fost la editia din primavara si a fost genial. All the usual food trucks care se plimba de la un festival la altul, deci gasesti some good food si apoi degustarea de vinuri… OMG 😀 Am fost, am mancat niste paste bune apoi am intrat la vinuri de unde am iesit pe 3 carari si cu 3 vinuri noi minunate (unul bubbly de Moldova, genial). Sooooo recomand, ti-ar placea 🙂
September 4, 2018
UUUUUUU, de Wine ăsta nu știam, danke. Știiiiiu că mi-ai zis de D’Autore, dar am stat să mănânc întâi de la truck-uri, HOWEVS mă voi întoarce la Cluj și nu-i mai scap tura asta.
Referitor la treaba cu mâncarea tradițională din țara în care se organizează paranghelia, sunt absolut de acord că ar fi foarte mișto să avem mai multă mișcare românească la noi și sper că o să ni se arate în curând.
PS: Și să știi că am mâncat și mâncare mai puțin fericită la cele jde festivaluri la care am fost, dar am niște truck-uri preferate, pe care le urmăresc cu o ușoară disperare și, din când în când, le mai variez. Mai sunt și întâmplări nefericite, dar de multe ori mă plesnește câte o surpriză plăcută.
September 4, 2018
Si sa nu uiti de Nobil sushi (tot doar delivery; tipul care i-a invatat pe baietii care fac acest sushi minunat la ei in bucatarie e vecin cu mine si un maaare maestru in chestiile astea cu sushi si arte martiale despre care eu nu stiu nimic decat ca-mi place sushi :)))) si Indigo (indian food. Ghandi sucks), tot din Cluj ambele. Si jur ca e ultima oara cand te bat la cap cu ele, in afara de situatia in care ma intrebi anume :)) mi-e dor de Cluj si mancarea de-acolo.
Si da… ai mare dreptate cu surpriza plesnitoare. Am mancat la un street food festival in primavara un duck burger cu jumari de rata de am cazut de pe scaun. Si dupa m-am ridicat si am terminat burger-ul ca doar nu eram nebuna :))))
September 4, 2018
Musai de încercat Smoothie-urile delicioase și răcoroase de la arome Healthy bar 😉
September 4, 2018
senchiu, am notat!