Adevărul despre o blondă în Transilvania

Cu galben am subliniat pasajele care mi-au plăcut şi unde m-am identificat cu eroul cărţii, iar cu verde pe cele care nu mi-au plăcut şi nu le-am citit.

 

Gigi Becali

(Un text inspirat de Manu și evenimentul Transilvania Gastronomică pe care l-a organizat săptămâna trecută la studiou).

 

AH, SATELE SĂSEȘTI! Aceste locuri de care se umple facebook-ul în weekenduri prelungite și care îmi fac familia să se întrebe ‘serios? dai bani să te duci să miroși vaci?’ sunt ceva ce merită inspectat măcar o dată. Chiar și pentru faptul că cineva a botezat un sat Cloașterf, ca pe un frate mai mic de care și-au bătut joc părinții, punându-i o denumire în timpul unei beții crunte în care nimeni nu putea să articuleze (O ssshă îi zisssheeem Cloassshhtttherfff hă hă hă…)

 

Premiza

Vara asta mi-a fost exagerat de lene și, în consecință, nici n-am reușit să scriu pe blog. Am încercat de câteva ori, dar de fiecare dată ajungeam într-o situație de genul ăsta:

rihanna cake

Să zicem că trec printr-o perioadă în care orice urmă de inteligență sau creativitate a plecat în vacanță, lăsându-mă în mijlocul Bucureștiului făcând colete, ascultând Shakira și uitându-mă când în gol, când la câine, când la degetele de la picioare.

 

Serios. La un moment dat chiar începusem să scriu despre:

A) o perspectivă psihanalitică asupra fibromului uterin (?!)

B) concertul Rihannei și despre cum am stat la secțiunea săracilor, sau Normal Circle, cum îi zice oficial, unde timp de 20 de minute n-am văzut nimic, că se stricaseră ecranele. Iar în rest sunetul a fost atât de belea încât îmi auzeam prietenele cum falsează Bitch better have my money lângă mine, în timp ce încercam să nu beau bere ca să nu mă duc la Toi Toi, de unde să iau vreo ciupercă de clanță.
Altfel, ne-am distrat.

 

Revenind.

Tot încerc de ceva timp să scriu despre niște locuri de pe lângă Sibiu și Brașov unde cred că v-ar plăcea și vouă.

alma vii

Prima dată am ajuns în Transilvania asta nouă și fancy (adică zona unde a descălecat P. Charles) anul trecut, atunci când Manu trăia într-un univers imaginar paralel în care voia să își cumpere o casă lângă Sibiu, să-și facă studio în ea și să aibă ca pet o vacă, alături de care să alerge prin fân și să aibă codițe împletite. I-a trecut rapid. Dar cât a ținut-o frenezia săsească, am ajuns în câteva locuri foarte mișto împreună.

Ulteior am fost de capul meu anul ăsta, de două ori, pentru că, deși vara sunt mai degrabă genul care se îmbată pe Damian Marley în Vamă, acum nu mi s-a arătat la fel de interesant. Deci, dacă treceți printr-o fază de pensionariat emoțional, vedeți mai jos pe unde e frumos de mers.

 

Însă înainte, să lămurim ceva.

 

Diferențele dintre casele săsești și cele de la țară în SemiOltenia

SemiOltenia (zona Munteniei, de unde sunt eu) e doar un exemplu, dar am auzit suficienți oameni și din alte părți întrebând  plm, tu dai bani ca să mergi practic la țară?‘ cât să mă simt nevoită să subliniez următoarele deosebiri:

1 LA MINE LA ȚARĂ (Comuna Leordeni, sat Budișteni, jud. Argeș), buda e outdoors și se află la dracu cu crăci față de casă, în sensul că, dacă te taie noaptea, până ajungi să îți faci treaba, vezi șapte scenarii din Stranger Things în fața ochilor. Nu e cu baie și apă caldă precum în cazul caselor despre care vorbim.

2 La mine la țară nu-ți face nimeni de mâncare încontinuu și nu miroase a detergent peste tot, iar când ieși din curte nu vezi dealuri cu biserici superbe din lemn, ci două țigănci surori (Vasilica și Mariana) care se îmbată lemn și cântă în fața porții, apoi îți fură zmeura și încep să se bată între ele, după care pleacă acasă, ca să își bată și cei 16 copii și nepoți.

Sau poate e mai dubios la noi în județ, nu știu.

 

Ce a văzut ochiul blondei în Transilvania?

 

Cincșor

cincsor 1

Unde am ajuns în septembrie anul trecut, bifând inclusiv un tur al Bisericii Evanghelice Petru și Pavel (sunt o minipasionată de biserici, mi se par foarte frumoase, doar partea cu Dumnezeu mi se pare decolată) și o vizită la casa parohială.

biserica cincsor

 

Casele de oaspeți Cincșor sunt SPLENDIDE, cuprind și această bibliotecă, pe care probabil o știți de pe internet fiindcă s-a pozat toată lumea în ea.

cincsor 4

Camerele sunt un vis rustic (noi am stat în fostele grajduri).

cincsor ok

Au și cățel, cu care am făcut niște cuddling calitativ, precum procedez orice câine pe care îl întâlnesc și care se arată disponibil.

cincsor 3

Dar mâncarea mi-o amintesc ca fiind nasoală, la fel și vinul. Prin ‘nasoală’ înțeleg mâncabilă, dar foarte scumpă. Pot să înțeleg mâncarea scumpă, dar să fie bună. Ca să nu plecăm triști, ca la Rihanna, care nu a cântat de toți banii.

 

 

Criț

crit 1

La Criț am fost în primăvara a.c., în weekendul cu Paștele. Fiindcă eu mă trezesc să plec ca o floare fix înainte de o sărbătoare importantă, am produs singura cameră disponibilă la momentul respectiv pe experiencetransylvania.ro și am dat peste CEA MAI BUNĂ MÂNCARE.

friganeleCele mai bune frigănele (respectiv ‘pâine în ou’)

tocana critAr trebui să fac și eu niște poze mai de doamne-ajută, dar va trebui să mă credeți că această tocană de fasole și cârnați era un vis.

ciorba crit

Satul Criț este încă foarte neturistic, casele abia au fost introduse în circuit anul ăsta, deci n-o să vă călcați în picioare cu restul Bucureștiului dornic să se trezească în miros de balegă.

crit

Și este ffff frumos. În această sobă am băgat personal lemne.

lapte de bivolitaAm produs și lapte de bivoliță.

 

lichiu

Și am mâncat prima dată lichiu și nu mă puteam opri. (O plăcintă extrem de simplă, cu blat, smântână, ou și zahăr, pe care chiar nu o mai cunoscusem până anul ăsta și mă întrebam DE CE SATANĂ N-A TRECUT ASTA CARPAȚII în timp ce îmi mai îndesam o bucată cu degetul în gură).

 

Alma Vii

La Alma Vii am nimerit în unul din weekendurile trecute, cu doi câini într-un BMW roșu decapotabil. Sat săsesc + convertible + blondă + golden retriever = n-am cuvinte.

lolo

O parte foarte importantă a cazărilor din Transilvania o constituie faptul că îți permit să aduci câinele, ceea ce pentru mine (mi-aș lua grasa peste tot), e foarte mișto și mă scapă de multă planificare.

La Reveria Guesthouse lucrurile stau cam așa:

alma vii reveria

Și cu căței:

alma vii 2

Iar în bucătărie avem:

alma vii bucatarie

Iar mâncarea este ssssuper bună (observați această ciorbă de fasole verde):

alma vii 3

Bonus, cum ieși pe geam, vezi această perspectivă, cu cetate și verdeață:

 

alma vii 1

Bonus, câinele Serghei, care părea puțin deshidratat:

alma vii 4

  ******

Concluzia acestei postări de mare senzație este că ar trebui să mergeți în oricare dintre satele de mai sus (sau în altele, e viața voastră) dacă din când în când vă lovește câte o dorință de reîntoarcere la ceva ce s-a pierdut sau nu s-a avut niciodată – arhetipul actualizării originilor sau al mitului fondator, cum îi spunea Lucian Boia în Pentru o istorie a imaginarului *cough*

– da, știu, m-am apucat să citesc bibliografia de facultate –

PA!

Toate fotografiile care nu sunt făcute de mine sunt preluate de pe experiencetransylvania.ro sau transilvania-cincșor.ro

 

 

 

 

 

 

31
6 Comments
  • Stefan
    August 18, 2016

    Asta cu bagatul lemnelor in soba m-a intristat. Pana la urma e un gest firesc cu care am crescut aproape toata viata…
    E de rau ca ajuns obiectiv turistic (ca si mirosul de balega de altfel)…
    Ca si mancarea normala si banala care a ajuns sa fie denumita bio/eco/kkt.
    Pensiunile sunt foarte frumoase, usor supralicitate dar ce altceva sa faci in satele alea…
    Ne-am cam schimbat, nu-i asa Oana?

  • Raluca
    August 18, 2016

    Draga mea, vad ca esti la fel de lenesa precum moi. Asta ca o paranteza de inceput :)) Chiar daca suna cliseic, eu vara trecuta am fost la viscri tot cu experiencetransylvania si mi-a placut foarte. In caz ca te plictisesti si mai grav ai aici articolul http://www.fustacosmopolita.ro/o-ignoranta-pana-la-viscri/

    Vreau sa iti spun, chiar tanjesc in perioada asta sa plec macar 2 zile intr-un satuc si articolul tau a venit asa, perfect.
    Sa nu mai zic ca inainte de Craciun planific o noapte la conac la Malancrav (a doua paranteza).

    Dar stii ce nu priep eu nici cum, turistii astia romani care o ard la mare si pe valea prahovei, nu pupa si ei frumusete de locuri ce ai descris tu aici. Eu, in jurul meu atat la Viscri, cat si la Alma Vii sau Biertan am vazut 80% strainezi. Nici nu stiam sa ma bucur ca nu aud vreo “caterinca” sau sa ma enervez pentru ca nu ne prea vizitam tara… In fine, am parut prea profunda aici la tine.
    In concluzie am vrut sa iti zic ca asa m-am destins in frumoasa zi de joi cu articolul tau. Multumesc.

  • Alin
    August 20, 2016

    Fata, sa faci bine sa îți revii, dah???
    Măcar nu te ai îngrășat 2kg în 2 săptămâni 🙂

  • Cristina
    November 16, 2016

    Stimata redactie,

    Foarte interesant si pofticios articol 🙂

    Inaintez pe aceasta cale doua intrebari:
    – Unde anume se mananca bine in Crit?
    – Cum si de unde producem lapte de bivolita si lichiu?

    Thx

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *