Adevărul despre viaţa cu un câine

By Saturday, August 15, 2015 36 66

LATER EDIT (primăvară 2020) – acest text a fost scris în 2015, când nu știam câte lucruri știu acum despre a) sterilizatul câinilor și b) dresaj după Cesar Millan. Fiindcă acum sunt cu cinci ani mai deșteaptă, vă recomand să mergeți să vorbiți cu medici veterinari pentru orice decizie legată de sănătatea câinelui și, basically, să nu vă luați după Cesar în dresaj și nici după mine. SUCCES!

***

A început în octombrie 2012. M-am trezit într-o sâmbătă, mi-am făcut cafeaua, am vărsat cafeaua, mi-am mai făcut-o o dată şi am zis “mă duc să îmi cumpăr câine”.

 

Cred că mi-am dorit câine din ziua în care am realizat ce e aia. Copilăria mea a fost o înşiruire de maidanezi duşi acasă spontan, spre exasperarea familiei, care de fiecare dată mă evacua pe preş cu un câine plin de purici şi boli diverse. Un minut mai târziu, cineva deschidea uşa, mi se aruncau nişte felii de parizer în freză, ca să dau chestiei totuşi ceva de mâncare. Ca atare, o bună parte din anii preadolescenţei mi i-am petrecut bocind în faţa uşii, în braţe cu un câine care trăsnea a gunoi.

Douăzeci şi plus de ani mai târziu, n-a fost nici o zi în care să nu îmi doresc câine, dar mereu credeam că o să îmi fie prea greu, n-o să am timp, o să chinui animalu’ şi ştiţi voi. Toate chestiile pe care ţi le spui când ţi-e frică.  Dar avantajul de a fi adult este că poţi să faci fix ce ai chef, când vrei. Aşa că on a particularly low Saturday morning, mi-am pus curul în maşină, am condus până la Mall şi, contra sumei de 1200 lei, am produs-o pe Lola, care în momentul respectiv părea cel mai abulic câine gras din Animax şi, posibil, cea mai frumoasă chestie pe care o văzusem în viaţa mea în afară de Blair Underwood. (Despre cumpăratul câinilor din mall-uri citiți vă rog finalul articolului, e o chestie separată).

 

cub Lolo

Scriu asta pentru că momentul ăla a fost una dintre cele mai bune hotărâri pe care le-am luat vreodată. De asemenea, scriu pentru că ştiu că mai sunteţi unii prin zonă care şi-ar lua câine și, ca mine, credeţi că ar fi foarte complicat. NU ESTE.

Asta e experienţa mea,  judecată doar din ce am trăit eu, fiindcă în fiecare dimineaţă când deschid ochii, mă uit la grasa asta blondă, îmi zic “SOMBAPULA AM UN CÂINE!!!” şi sunt mai fericită.

 

1 Rasa

E importantă. Există câini cu care trăieşti mai comod, câini mai agresivi, câini care au nevoie de mai multă mişcare şi câini pe care îi doare în cur de lene. Lola e un golden destul de reprezentativ.  Are nevoie de vreo oră jumate pe zi de mişcare, în rest doarme lemn (sau, sper eu, se uită la seriale când sunt plecată de acasă) şi este de o comoditate rară.

lolo covrigel

E important să ştii ce rasă vrei şi asta depinde de ce fel de om eşti. Eu, par example, nu m-aş descurca cu o rasă agresivă, pentru că n-aş şti să o domin. Cu goldenii e uşor, parce que nu sunt foarte dominanţi.

2 Timpul

Stiu că asta e scuza pe care o invocă cel mai multă lume, dar realitatea e suficient de simplă, prinţeselor: dacă îţi doreşti suficient de mult să ai câine, o să ÎŢI FACI timp pentru el. Timpul nu există, se face (ceva ce ar fi trebuit să învăţaţi până la o anumită vârstă, împreună cu “dacă te uiţi în telefonul iubitei tale, mă-ta e curvă” şi “dacă nu te caută, he’s just not that into you“).

Ca să aveţi un exemplu, aşa arată programul meu wid dog:

  • 7:00 – wake up, snooze, morţii mă-sii de viaţă, iar m-am culcat la 2, cafea până la 7:30
  • 7:30 – 8:30/9 scos câinele. Aici avem următoarele variante – plimbare în lesă  pe Decebal sau Bulevardul Unirii + giugiulit cu BFF Maya the Husky în colţul blocului sau, în zilele în care am chef sau reuşesc să mă trezesc mai devreme – parc IOR sau Izvor (cu înotat în IOR când nu e prea vigilentă poliţia sectorului 3, căreia îi urez un sincer “muie primăriei” dacă tot mi-am deschis singură această ocazie.)

lola maya

  • seara: oră necunoscută, poate fi 16:00, poate fi 20:00, n-am program fix – mers la plimbare sau parc, 30 de minute sau o oră (seara îmi e şi mie mai lene)

NICIODATA în ăştia trei ani nu mi-a fost greu să o scot afară. Never. Jur. Pentru că îmi place. Sunt sigură că dacă nu mi-ar plăcea, mi-ar veni să mă împuşc, dar nu contează, pentru că MOR să stau cu ea. Da, îmi vine să mai dorm, întotdeauna, în fiecare dimineaţă. Dar îmi trece când văd o minge de tenis bălită care vine înspre patul meu.

În weekenduri, mergem în parc. În perioada asta (şi, practic, din aprilie până în noiembrie), o duc să înoate. Și prin “înoate” înţeleg să îi arunc mingea în lac până cade lată, chestie care nu se întâmplă niciodată, pentru că îi place prea mult.

lolo parc ok

 

Câinele ăsta are o lene formidabilă în el, cu toate astea cel mai frumos lucru din viaţa ei este să aducă mingea înapoi din apă şi poate să o facă până la epuizare. Îi place să aducă orice în general.  E retriever şi toţi strămoşii ei au fost crescuţi ca să aducă înapoi stăpânului raţele împuşcate care cădeau în lacuri, în stare perfectă şi intacte. Dacă îi arunc o şosetă împăturită, mi-o aduce înapoi. Orice obiect pe care îl ignora înainte capătă importanţă în creierul ei atunci când îl arunc. Sunt convinsă că are impresia că I really want it.

3 Păr prin casă

Spre stupoarea mea, cu un golden nu e aşa grav cum ar putea părea. Nu ştiu de ce. Lolo are două luni de năpârlit pe an – una iarna şi una vara. În zilele alea, e nasol şi îţi vine să vinzi câinele. Tre să mături/aspiri părul în fiecare seară şi de fiecare dată strângi o cantitate suficientă ca să mai faci un câine mic din ea. Dar, în restul anului, e o cantitate foarte mică şi controlabilă, deci ai 10 luni de relaxare.

4 Castratul

Nu prea înţeleg castratul câinilor.

ŞI aici trebuie să fiţi atenţi puţin. LOLA a fost primul câine din Bucureşti care s-a combinat cu un câine cu vasectomie (vecinul ei and sort of best friend with benefits, maidanezul Max). Max are vasectomie, o operaţie foarte la modă în Germania, par example, dar la noi nu se mai făcuse până în anul de graţie 2014, când stăpânii lui Max au frecat un veterinar la ridiche până când săracul a acceptat să facă operaţia.

5 Dresajul

Lolo a făcut 3-4 şedinţe de predresaj la vârsta de două luni, desigur, degeaba. N-ai cum să înveţi un câine să facă chestii dacă nu lucrezi tu cu el. Norocul meu e că goldenii sunt o rasă foarte eager to please, aşa că se dresează uşor. Cesar Millan ştie cel mai bine cum se face chestia asta şi are nişte filmuleţe şi articole foarte bune pe site. Pentru mine, cel mai important lucru e să vină câinele MEREU când îl chemi. E esenţial şi te scapă din ORICE. Lola vine în 90% din cazuri şi, uneori, vine doar când vrea ea. Motivul pentru care nu vine TOT TIMPUL e că n-am ştiut cât de important e să facă asta de când era mai mică.

PLUS, pentru comportamentul cu alţi câini, ce a ajutat-o a fost că până pe la un an jumate a crescut cu alt câine, world’s awesomest Samoyed Sunny, (care nu mai e cu noi şi pe care l-am iubit amândouă extrem de mult), care a învăţat-o cum să se comporte cu alţi câini. Adică a pus-o la punct când îi fura din mâncare şi o caftea când îl irita prea tare. Şi a învăţat-o să stea în zăpadă.

lola sunny

6 Mâncarea

Cu câteva nopţi în urmă, la fix ora 00:00, eram acasă, pe punctul de a adormi şi m-am ridicat panicată din pat că îmi trebuia Kashta FIX ATUNCI!!!! Consequently, la 00:10 dădeam telefoane la toate lebanese joint-urile din cartierul meu, pentru că tremuram de poftă. (Desigur, toate închiseseră la miezul nopţii, dar viaţa nu e completă fără puţină dramă.)

Starea descrisă mai sus este mood-ul lu’ Lola în 90% din totalul timpului,  când sesizează o oportunitate de mâncare. Iubeşte mâncarea, cred, mai mult decât pe mine şi are o pasiune ciudată pentru pâine (ar putea să mănânce încontinuu).

Există mulţi goldeni prea graşi prin Bucureşti, pentru că AȘA SE FAC dacă le dai să mănânce cât vor şi nu-i duci să alerge, dar nu toţi stăpânii sunt aşa deştepţi ca mine, deci mno.

5 Personalitatea

Dacă îi pui unui golden o şapcă într-un moment bun, o să arate ca un surfer californian care a fumat fix câte droguri trebuie ca să se simtă bine şi să petreacă cu fetele de pe Santa Monica. Lola este, în general, un câine fericit. Îi ajunge să fie A) mângâiată tot restul vieţii şi B) în apă cu o minge de tenis tot restul vieţii.

DE ASEMENEA:

– întotdeauna o să prefere oamenii câinilor

– când a făcut 2 ani jumate, majoritatea câinilor au început să o plictisească şi /sau să o irite. Preferă să exploreze, să aducă mingea sau să înoate

– unless sunt prietenii ei – Maya the Husky şi sex buddy Max, cu care se joacă foarte mişto

– uneori are impresia că a fost însărcinată: adoptă tot felul de chestii din casă şi crede că sunt puii ei, precum aceste raţe pe care mi le-a cumpărat Mazilu

lolo pregnant

– convingerea personală e că Lola are un IQ foarte mic (nu ştie să deschidă uşi, nici măcar dacă sunt crăpate, nici pungi cu mâncare, în general nu prea face asocieri pe care alţi câini mai deştepţi, precum husky, le fac. Asta nu e o problemă, ba chiar ca stăpân poate să te ajute uneori)

– unul dintre lucrurile preferate din lume e să mergem peste tot cu mașina şi să ascultăm muzica pe care nimeni n-o întelege

Observați?

A

lolo 1

B

lolo 2

C

lolo 3

– mai ales dacă mergem la mare. Nimic nu se compară cu înotatul lângă câinele tău.

– dacă există o baltă cu noroi sau orice pătrat de pământ cu jeg în el, un retriever adevărat o să fie acolo şi va deveni maro în mai puţin de două minute.

this is real

– and this is also real

 

Deci,  DACĂ vreţi un câine, da’ să-l vreţi pe bune şi să vă placă cum vă place sexul lângă un şemineu într-o cabană la munte on a cold winter morning, cumpăraţi-l. Dar nu îl cumpăraţi din mall, fiindcă – ceva ce aş fi vrut să ştiu când am luat-o pe Lolo – câinii de acolo sunt făcuţi pe bandă rulantă şi pot să aibă multe probleme de sănătate. Dar am avut noroc. Voi căutaţi o canisă.

66
36 Comments
  • Ioana
    August 15, 2015

    Trebuie sa ne dai numarul maidanezului Max

    • Oana
      August 15, 2015

      :))) eram sigura!

  • marrgot
    August 15, 2015

    “Rasa e importanta”- wrong, cat il duce mintea pe stapan e important! Stiu caricaturi de caini, stil bichon, yorkie, chihuahua mai agresivi decat o lupoaica cu pui (pentru ca stapanii se amuza cand vad brelocul latrand ca apucatul si muscand orice ii iese inainte). La fel cum stiu Cane Corso sau BullTerrier la fel de feroce ca un mop. Nu trebuie sa domini un caine, trebuie sa NU II STIMULEZI AGRESIVITATEA, sunt doua lucruri diferite.
    “Nu inteleg chestia cu castrarea”- o sa intelegi cand o sa faca piometru (cauta pe google, nu da la imagini ca nu mai mananci o saptamana). Sau cand o sa te trezesti pe la 5-6-7 ani ca are o “galma” la un mamelon (e “doar” cancer mamar, dar bine macar ca, pana o sa ajunga la chimioterapie si rezectia intregului lant mamar, s-a futut fericita).
    Sunt medic veterinar, nu vorbesc din auzite de pe forumuri. Iar daca medicul tau veterinar nu ti-a explicat toate astea, e cazul sa iti cauti altul

    • Oana
      August 16, 2015

      in caz ca iti place sa scoti chestii din context si sa nu citesti pana la capat, am scris ca “rasa e importanta in functie de ce om esti”.

      legat de castrat, 1. n-am zis nicaieri ca n-o s-o las sa faca pui. 2. daca tu esti asa sigura ca Lola o sa faca cancer, ma bucur ca inca exista oameni cu certitudini din astea viata.

    • mdr27
      August 16, 2015

      Daca sunteti la fel de priceput/a ca restul medicilor veterinari din Romania, e clar. Cunoasteti cauze 100% dovedite stiintific pentru cancer? Ati facut rezidentiat si specializare pe oncologie canina? Ma-ndoiesc. Eu am facut pe onco umana. Atentie, O SPECIE, nu 100 cum invatati la veterinara. Ca pe bune ca nu-i la fel cainele cu vaca, cu porcu’, cu cucuveaua, etc. Recte, bateti campii. Recte, shut the fuck up.

      • Oana
        August 16, 2015

        ce frumos :X

      • Andreea
        August 17, 2015

        Mdr27 daca esti la fel de priceput/a ca restul medicilor umani, e clar. Pacat ca exista specialisti in medicina, fie ea umana sau veterinara, cu o astfel de mentalitate.

        • Oana
          August 17, 2015

          Andreea, multumesc pentru atitudine 🙂

    • Andreea
      August 17, 2015

      Ii puteai explica mi frumos de atat, nu trrbuie sa fii atat de agresiva. Bineinteles ca nu poti avea certitudinea ca va avea formatiuni mamare sau piometru, insa ii puteai descrie riscurile lactatiei nervoase ( atunci cand isi aduna jucariile langa ea si are comportament matern) sau riscurile actiunii hormonilor asupra aparatului genital si modificarile care se pot produce.
      Si eu sunt medic veterinar si recomand 100% sterilizarea, din prisma experientei clinice si a cazurilor pe care le-am tratat.

      As vrea totusi sa lamuresc o chestie. Cainii nu au constiinta, iar actul sexual este ptr ei un instint, nicidecum o placere sau fericire. Este dureros ptr ambele sexe si se desfasoara doar pe fond hormonal, nu social.

      Mult succes cu Lola!

      • Oana
        August 17, 2015

        multumesc 🙂

    • abcd
      September 9, 2015

      Bai, maidaneza mea din copilarie nesterilizata si nemontata ever a facut cancer din cauza asta. Dar abia la 15 ani. Chiar si daca nu facea, faptul ca era de talie maricica si deja avea osteoporoza ar fi daramat-o in urmatorii doi an lejer. Deci nu stii, ever! Da, maidaneza mea actuala e sterilizata, dar daca lumea vrea sweet puppies from their dogs. just let them. Cat nu ajung pe strada, not thy business.

      • Oana
        September 9, 2015

        in general, e mai probabil sa faci cancer la ceva ce ai decat la ceva ce nu ai (e.g. ovare)

    • Anita
      February 23, 2016

      Nu este o regula de 100%.Asta lasi sa se inteleaga.Exista riscul si la oameni…fix acelasi.Am avut femele care au murit de batranete, fara absolut niciuna dintre problemele despre care vorbesti.

      • Oana
        February 24, 2016

        Exact, Anita, las sa se inteleaga ca sunt detinatoarea adevarului suprem si am 100% dreptate si aceasta este o regula de 100%.

  • cris
    August 16, 2015

    Eu am adoptat o maidaneza de la adapost cand avea 3-4 luni. Este un caine special, care doreste atat de mult sa-mi faca pe plac, incat am reusit sa o fac foarte ascultatoare (singura, fara dresor!) Adoptia m-a scutit de plata sterilizarii, a vaccinurilor si a microciparii, plus ca a fost achizitia a fost gratis. Desi nu e retriver, aduce mingea cu o frenezie greu de imaginat. A dus-o capul sa deschida usile inchise (apasa pe clanta si indiferent in ce sens se deschide usa, ea iese). Sarea si pe clanta de la poarta si se plimba singura pe strada, ceea ce nu mi-a convenit. Am certat-o si, cum e ascultatoare, nu a mai iesit. Inainte am avut un Labrador (care a murit de batranete). Si el era ascultator si pasnic, dar maidaneza mea este si mai si. E adevarat ca femelele sunt mai atasate de stapan sau asa mi se pare mie.

    • Oana
      August 16, 2015

      foarte frumos, sa iti traiasca fata 🙂

    • Alina
      April 5, 2017

      Eu am un maidanez gasit acum 2 ani pe strada si e foarte iubitor,ascultator si frumos. SUSTIN ADOPTIA,NU CUMPARATUL CAINILOR…

  • sorin
    August 16, 2015

    Ai si talent la scris si curajul expresiilor sugestive … Cred ca nu ai in totul dreptate mai ales in ceea ce priveste inteligenta fetei tale. Este un ciine care nu a avut nevoie sa caute solutii la majoritatea problemelor pe care le-ai prezentat si atunci ca si la oameni a ales solutia cea mai ieftina.
    Dolly a mea are cam aceeasi virsta si e ‘fata batrina’ inca, pentru ca stapinul ei i-a ignorat necesitatile … iar, din nefericire vasectomia nu e generalizata si usor de recunoscut la prima vedere. Mi-ar face placere sa mai dialogam caci esti o stapina mai ‘destupata’ ca mine.

    • Oana
      August 16, 2015

      dialogam, desigur 🙂

  • Mihai Negulescu
    August 16, 2015

    Punctele articlolului vin:
    1, 2, 3, 4, 5, 6, 5 🙂

    Am o labradorita, Sasha. Sunt cele mai docile rase.
    Primul an si jumatate a distrus ce prindea liber prin casa cat nu eram acasa. A deschis frigiderul, a mancat clatite, o oala de varza, paini intregi, pereti, mobila, pantofi. Nu mai trebuiau spalate vasele. Le scotea cumva din chiuveta si daca nu se spargeau pana jos le gaseam curate.
    In conditiile in care era plimbata minim 2 ore pe zi.
    Mananca orice, castraveti, morcovi, painea e cumva in topul preferintelor. Daca ii dai carne cruda nu stie ce sa faca cu ea.
    Are o energie debordanta. Am reusit sa o fac KO dupa 8 ore de alergat pe un camp. A dormit 2 zile si o deranja lumina aprinsa in camera.
    Educatia data cand era pui a contat enorm si face viata mult mai usoara acum. Am vazut filmele lui Cezar. Am stabilit ierarhia, cand iesim sta in fund si asteapta sa ies primul pe usa. Nu stie sa ceara mancare la masa pentru ca nu a primit la masa. Iar cand aude SASHA AICI pe un ton imperativ lasa tot si vine la apel. Mergem fara lesa.
    La mare am mers pe absolut oriunde si nimeni nu a spus nimic. O ajuta fata dar si comportamentul. Pe plaja isi cara lucrurile in rucsac si in gura cara prosopul. Cat era nevoie.
    Toti copii de pe plaja veneau sa o iubeasca si sa se joace cu mingea.
    Apa. E greu de scos din ea.
    Odata ce il ai e familie, am facut toata tara impreuna, am mers 3500km prin grecia. Nu ai cum sa il mai lasi acasa.

    • Oana
      August 16, 2015

      ce frumoooos 🙂 eu in afara tarii n-am luat-o pana acum, e in plan
      suna foarte misto cainele tau

      • Mihai Negulescu
        August 16, 2015

        A fost cu barca, ferry, a inotat la Corint, am vazut apusul impreuna pe stancile de la Meteora.
        Chiar daca sa mergi cu catelul dupa tine nu este intotdeauna cel mai usor lucru (dpdv logistic), in cazul meu satisfactiile si bucuria nu pot fi egalate.

        • Oana
          August 17, 2015

          romantic, chestii…

    • radu
      September 2, 2015

      bravo, ești genul de stăpân care îmi place. și eu îl iau pe #nasthedog peste tot unde merg și bine fac, pentru că îmbunătățește orice experiență. am fost peste tot cu el în țară și am ajuns și la bulgari cu el. într-un singur loc am avut probleme și asta pentru că oamenii nu sunt mari iubitori de animale: cluj.
      nu poți să ai câine și când pleci să-l lași acasă sau la altcineva în grijă. trebuie să ia parte la toate evenimentele mișto din viața ta.
      cred că i-ar plăcea lui nas de sasha ta

      • Oana
        September 2, 2015

        CLUJ?!?!

  • Radu
    August 16, 2015

    Oana, i am very parere de rau, but nu am outut sa-ti parcurg the article because mi s-a parut ca your way of scriere este rather enervanta due to prea multa engleza combinata cu romanian totaly aiurea from my punct de vedere 🙂

    • Oana
      August 16, 2015

      si cu toate astea te-ai deranjat sa imi lasi un comentariu aici, sperand ca o sa imi schimb stilul de scris. ISN’T THAT CUTE???

      • Radu
        August 16, 2015

        I wasn’t speram ca o sa faci asta, i was just speram ca you will gasesti CUTE faptul ca articolul este destul de interesant si tu write very bine chiar si fara englezismele corporate pe care each din noi unfortunately le aud la colegii cleiosi de pe la job on a zilnica basis si de care incercam sa get away as departe as posibil :))

        • Ik
          September 4, 2015

          si atunci ce cauti aici? nu primesti mancare daca nu intri pe chicineta?

          • Oana
            September 4, 2015

            awooga!

  • cismaru
    August 17, 2015

    nimic nu este mai placut decat oamenii care se lupta sa demonstreze ca ei au dreptate pe internet. altfel, foarte misto articolul, perfect de acord cu multe de acolo, eu am un francez cu care ne “tocim” nervii zilnic.

    • Oana
      August 17, 2015

      yes. internet. locul unde toti incearca sa se convinga intre ei ca ceilalti sunt prosti. e super.
      salutari cainelui.

  • Colega Adinuța
    August 17, 2015

    Eu aș mai avea două întrebări:

    – Cum rămâne cu cântecele de dor și jale (sau karaokele pe Natalia Oreiro, whatever she prefers, i.m not here to judge) – se întâmplă des/rar/ (mai ales) noaptea? Any reclamații de la vecini, ceva?

    – Also, cum te descurci cu persoanele alea care vin la Lolo și încep: „Aaaa, ce scumpete! Cum te cheama? Ești fetiță sau băiețel? Câți anișori ai?” zxvsaxcvascrlkjfsgid !!!

    • Oana
      August 17, 2015

      :))))) ii cant probabil mai des decat si-ar dori
      si cu persoanele alea – le las pur si simplu sa o mangaie ca abia asteapta 😀

  • Gustav
    October 28, 2015

    Poti sa-mi spui te rog cum dau de veterinarul care a facut vasectomia? Am un maidanez pe care nu ma lasa inima sa-l castrez, insa de la vasectomie nu m-as da in laturi. Veterinarii de la cabinetul unde merg de obicei n-au auzit de asa ceva. Daca Lola vrea sa schimbe peisajul, va putea sa faca sex cu al doilea caine vasectomizat din Bucuresti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *