Adevărul despre Cristina Mazilu

By Wednesday, May 27, 2015 28 107

Nu aveţi idee cât de mult am așteptat să scriu postarea asta. Acum a venit momentul pentru că Mazilu tocmai și-a serbat frumoasa vârstă de 30 de ani și jumătate, printr-o Fake Bday Party pentru că that is what she does și pentru că o dată și o dată trebuia să povestesc internetului adevărul despre pijamalele ei cu raţe*

 

Am cunoscut-o pe Mazilu în anul de graţie 2009 când a venit la un party de ziua mea, genul ăla de petrecere la care vine lume pe care nu o cunoști, într-o casă extrem de aglomerată în care locuiam atunci. Back in the days, mâncarea nu era ceva așa la modă cum e acum, iar ea tocmai începuse să facă prăjituri noaptea, în timp ce ziua era reporter la Mediafax,  îi lua interviuri lui Alanis Morisette și scria despre concertele Rafaga de la Sala Palatului. (Sau cum spune ea, RA-FA-GA!!!) Era timidă, chestie care mă amuză nespus în retrospectivă, fiindcă acum mi se pare timidă ca un picamer într-o luni dimineaţă pe Magheru. As a gift, mi-a adus 22 de cupcakes cu glazură de ciocolată, decorate cu miţi piţi pastelate și îmi amintesc că mi s-au părut cele mai bune prăjituri pe care le mâncasem în viaţa mea. Pe vremea aia, cupcakes-urile tocmai începeau să fie o chestie.

***

Trei ani mai târziu, stăteam împreună la o masă pentru interviul meu de angajare la Good Food. Ea era mahmură, eu eram mahmură, surescitată și nesigură dacă vreau să mă întorc în presă, unde jurasem că nu mai pun piciorul. A fost un miracol că nu și-a dat seama cât de tufă eram la capitolul mâncare, fiindcă m-a angajat a doua zi.

Mazilu este, în prezent, șefa mea. Trebuie să îmi repet chestia asta pentru că sunt conștientă că, în general, șefii sunt ceva ce ar trebui să stea în calea fericirii tale, nu niște persoane cu care te crăcănezi de râs în 90% din timpul petrecut împreună.

De aceea, as a fake anniversary gift fto her, o să vă fac o listă cu chestii pe care trebuie să le știţi despre Mazilu, așa cum o văd eu în fiecare zi. Adică motivele pentru care i love her very much și, de asemenea, pentru care uneori mă calcă pe nervi.

1 Toate, dar TOATE reţetele pe care le face, atât alea pe care le pune pe blog, cât și cele pe care le gătește pentru prieteni, sunt FOARTE bune. Sunt, practic, cea mai bună variantă care se putea scoate din ingredientele respective. She has a certain taste, un mod de a folosi condimentele, sarea și all the things she learned, astfel încât  rezultatul final să fie belea. Acum câteva săptămâni, a gătit tofu and she was THIS close să mă facă să îmi placă tofu, datorită unei cruste foarte șmechere și singurul motiv pentru care n-a putut este că i just can’t do tofu. Dar am mâncat crusta în schimb, pentru că era atât de bună și pentru că are un talent înnăscut la asta.

2 I will always think că e cel mai culeanu food writer din România. Pentru că blogul ei a apărut într-un context în care internetul era plin de gospodine care foloseau diminutive și te plictiseau de moarte, iar ea a avut curaj să scrie lucrurile din bucătărie fix așa cum sunt. For shizzle. Cu mâncat compulsiv, with failures, cu alcool, cu drame și pe bune.  A fost prima care a făcut asta și a deschis drumul pentru ăilalţi care au urmat.

Mazilique- Cristina Mazilu (1)

3 I also love her pentru că râdem încontinuu. Încontinuu înseamnă chiar tot timpul. Nu știu ce faceţi voi la joburile voastre, dar eu de obicei mă sparg de râs. E un miracol că suntem în stare să scoatem revista și un miracol că nu ne-a dat nimeni afară până acum. La finalul lunii și noi ne întrebăm cum am reușit să scoatem încă o ediţie mișto și muncită. La job, discuţiile noastre pornesc de la subiecte triviale precum sensul părului de pe burtă la femei (nu vreţi să știţi concluzia) și ajung la “pe cine mai punem pe lista neagră a mâncării”? (Lista neagră a mâncării este un post-it mare pe care îl avem prins într-un pin board deasupra biroului, cu un cap de mort și niște nume de oameni din domeniul culinar care ne enervează foarte tare, pentru că suntem sensibile.)

4 Mazilu este de o lene fenomenală. Dar, fiindcă oamenii leneși sunt ăia care fac lucrurile mult mai eficient pentru că găsesc o soluţie rapidă și simplă, cumva reușește să facă lucrurile extrem de bine at the end of the day. (În ciuda lenii, pe care ea o numește eufemistic procrastinating, nu publică niciodată un articol sau o poză care nu arată cam cât de perfect ar vrea ea să arate. Cum face asta? După ce îi trece lenea, intră într-un proces mental pe care îmi imaginez că îl are și Messi când știe că trebuie să dea gol sau mașina mea Marge când știe că trebuie să depășească la limită. Când are treabă, muncește până pică lată and she is a very hardworking cookie). Pentru a ilustra procrastineala ei legendară, iată un fragment din viața mea la birou: ajung dimineaţa la redacţie, încep să lucrez, apoi apare Mazilu și începe să mă șantajeze să plecăm la masă / Simbio / Lidl /Ikea, fiindcă e convinsă că pot să muncesc și în altă zi, nu fix atunci.

5 Attention span-ul ei este mai mic decât al lui Lolo când nu are chef să facă ceva. Zilele trecute, par example, mi-a editat un text de vreo 10 000 de caractere în aproximativ 4 ore, timp în care a desfășurat următoarele: cumpărat cămăși de pe Asos, mers la Mega după Pepsi, uitat la filmuleţe pe Youtube, plătit factură utilităţi, făcut factură client, mâncat omletă la Simbio, uitat la poze pe Facebook, discutat despre sensul dragostei adevărate, gâdilat, refăcut factură client pentru că greșit factură, mers după Pepsi din nou la Mega.

6 Pentru că facem karaoke în mașină și dacă avem de parcus o distanţă de 1km. Serios.

7 Pentru că întotdeauna mă surprinde cumpărând bilete de avion aiurea. E.g.:

– Mmmm, Manuela, știi cum ziceai tu că vrei să mergi iar la concert la Editors. (Manuela este un alint pe care îl folosim reciproc, datorită piesei lui Julio Iglesias.). GHICI CE!

– Ă?

– AM LUAT BILETE!!!

– Dar nu vin în România anul ăsta.

– Ştiu. De aia am luat…. LA DUBLIN!!!

– @#%$^^$#%^^ să mă fut, ce-am discutat noi că nu mai facem din astea?!?!!?

– Dar Manuela, am crezut că o să fii fericită, miau miau…

This is my life.

8 Pentru că nu s-a supărat că i-am stricat portiera la mașină când mi-a împrumutat-o, spunându-mi “nu-i problemă, putem oricând să ne căţărăm prin locul din dreapta peste schimbător.”

9 Pentru că întotdeauna, în toţi acești trei ani, și-a scris editorialul după ce TOT restul revistei era la tipografie, iar eu trebuia să mă descurc cu niște sârbi nervoși care urlau “UER IZ DĂ PEIGI” și să le explic că șefa mea așa funcţionează.

10 Pentru că a brevetat expresia “poate o are mică, să ne luăm de-o grijă“.

11 Şi pentru că, o dată la câteva zile, în puţinele momente în care tăcem din gură, o văd cum cade pe gânduri și-mi zice:

– Co**e?

– Da, co**e?

– Tu îţi dai seama cât de norocoase suntem noi că facem ce ne place?

cristina mazilu oana titica mazilique

For all that, e una dintre persoanele mele preferate din lume.

Mă gândeam că ar trebui să știţi.

*Mazilu nu are pijamale cu raţe. I lied.

 

107
28 Comments
  • robert
    May 27, 2015

    Fain boss!

  • Ana
    May 27, 2015

    Sunt convinsă că minţi cu neruşinare.

    În privinţa pijamalelor.

    • Oana
      May 27, 2015

      te lo juro ca nu exista

      • Ana
        May 27, 2015

        Știu honey, și mie mi-e un pic frică de ea. E normal.

        • Oana
          May 27, 2015

          ahahahhhaha yes that too

  • Dan
    May 27, 2015

    Ce nu inteleg eu e faza cu ai cunoscut-o cand ti-a adus cadou cupcakes. Daca nu va cunosteati de ce naibii iti aducea prajituri? Suna foarte dubios dar foarte a la Mazilu

    • Oana
      May 27, 2015

      :)) pentru ca that is what she does

  • Lux
    May 27, 2015

    Nu faceti angajari? ;;)

    • Oana
      May 27, 2015

      doar pentru masaj si dansuri 😀

  • Teodora
    May 27, 2015

    Ma sperie cat de bine rezonez cu 4 si 5 :)))) btw, I can dance incat sa va fac sa radeti si mai mult. Masaje nu prestez, dar asa sunt eu overachiever si pot invata. Deci, faceti angajari? 😛

    • Oana
      May 27, 2015

      pentru sectiunea “dansatoare” putem discuta :)))

  • Elena
    May 27, 2015

    love you both 🙂

  • Elena Sandor
    May 27, 2015

    Credeam ca imi place Mazilu. Acum o iubesc;))))

    • Oana
      May 28, 2015

      hehhehehe, glad, asta era scopul :))

  • Inca o Oana
    May 27, 2015

    si mie imi placea/place Mazilu. Acum si eu o iubesc. Si imi place si de tine. M-am scos, am abonament la revista, asa ca va am mereu cu mine…

    • Oana
      May 28, 2015

      :XX ne-am scos cu toatele in acest caz

  • Robo
    May 28, 2015

    Mie mi se pare destul de evident ca esti indragostita de ea si estimez sanse mari sa fiti impreuna. Haide, recunoasteti.
    Eu nu va cunosc personal si imi sunteti in general indiferente, dar totusi ea imi displace putin pentru ca in aproape toate pozele are aceeasi expresie si pentru ca pozele sunt “prea” perfecte.

    Ar fain sa iesiti din dulap, primul cuplu openly gay de redactoare la o revista de mancare din .ro.

    • Oana
      May 28, 2015

      pentru o persoana careia ii suntem in general indiferente, ti-ai batut cam mult capul cu acest comentariu 😀

      • Robo
        May 28, 2015

        ma subestimezi, nu e frumos.
        un comentariu aleator rautacios ca asta il scriu in 15 secunde, in timp ce merg cu bicicleta.

        • Oana
          May 28, 2015

          try harder in cazul asta

          • Spaceman
            June 2, 2015

            Relax, Oana, Robo poate o are mica, sa ne luam de-o grijă. 😉
            P.S. Happy b-day, Mazi cea faina!

  • ricky jarvis
    May 28, 2015

    ne faci sa o iubim
    cred

    • Oana
      May 28, 2015

      incerc 🙂

  • ana
    May 28, 2015

    De ce naiba m-oi fi facut contabila nu stiu, mi-am ratat viata. Scriu acest mesaj si ascult “Manuela”, am si uitat cat de frumoasa e melodia asta. Felicitari pentru munca si placerea cu care o faceti, sunteti foarte norocoase.

    • Oana
      May 28, 2015

      😀 suntem, suntem, asa e. multumim!
      PS – cu contabilitatea, niciodata nu e timpul pierdut sa te reorientezi :D:D daca nu te coafeaza, of cors

  • Cata
    March 22, 2016

    [am ales ca infund comentariul asta mai adanc in Internet, desi am pornit de la “Adevarul despre Mazilique Studio” pentru ca:] asa mi-am adus aminte cum am ajuns eu s-o citesc pe Mazi (ceva conjunctura cu Fabrica de Jucarii si blogul Belsugarii (?!)), si cum ma distram copios citind primele esecuri (sa tot fie un 2000-something 8?9?10?). What makes me warm and fuzzy inside e ca am inceput sa gatim cam in acelasi timp si asta adds a twits of personal-stalking-closeness to the whole thing. *insert teenage emotional melancholy*.

    Much love, bre!

  • Florr
    April 23, 2016

    Cat sunteti de zapacite, Doamne e eeee ! Mi-e drag de voi, de mor !Ce n’as da sa mai intorc anii macar o data, sa ma mai sparg de ras cu prietenele mele, sa analizam figuri la oamenii din jurul nostrum si sa ne prapadim de ras cand ne explicam parerile !!!! Ce mai viata!
    Va iubesc, pentru o dimineata de Sf.Gheorghe minunata !
    Va iubesc, pentru ca m-ati intors cu 40 de ani in spate!
    Va iubesc, pentru ca aveti o usurinta de a descrie momentele voastre de ‘JURNAL BUCATARESC” cum rar vezi…..
    Va iubesc!

  • mos tagarta
    April 28, 2016

    vai de mine ce femei oribile!
    ce sa zic? femeile anilor 2016 care s-au masculinizat si vorbesc “ca baietii”: “ce faci coae”, “sa ma fut”, etc.
    Dezgustator!
    Sa va fie de bine! t ar fe lor!

Leave a Reply to Cata Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *