
Probabil că știţi această chestie de mai sus, pe care o postează lumea din când în când. A zis-o Julia Child.
Este o tâmpenie.
De multe ori, oamenii care iubesc mâncarea nu sunt doar niște panseluţe pline de gânduri bune, care împart mâncarea cu prietenii, gătesc cu suflet, dragoste, pasiune sau, pur și simplu, sunt femei care râd la salate, ci dimpotrivă.
Iată am descoperit în cei trei ani de lucrat în zonă, pe trei categorii.
FOOD BULLYING, altfel decât explică Alex Velea
1. Oamenii care iubesc mâncarea pot fi niște bullies de mare angajament. Dacă ai gusturi diferite de ale lor, ești o găină nerafinată. Doar ei au dreptate și știu cum trebuie mâncat ceva. Faptul că ţie îţi place altceva decât le place lor este O INSULTĂ adusă mâncării și chiar un afront personal. Dacă îţi plac vinurile dulci sau vita bine făcută și deschizi gura în acest sens, ai căcat steagul.
2. Dacă încerci să le explici că e o chestie de gust personal, ai căcat steagul. Papilele tale nu contează. Pentru ei, vita se mănâncă într-un singur fel, așa cum se completează și Declaraţia 200. Fără abatere.
3. (Ca să nu vă bateţi capul cu mine, eu nu mănânc vită bine făcută și nici nu îmi plac vinurile dulci, dar am stat de multe ori la masă lângă oameni pe care food loverșii i-au făcut să se simtă prost.)
4. Dacă ai îndrăznit să spui că ai intrat într-un fast food (în afară de Calif), suprafaţa de steag pe care ai căcat-o se mărește exponenţial. Nici o explicaţie nu e valabilă. Îţi era foame și pe o rază de 20km era doar un fast food? Trebuia să mori.
INVIDIA, mascată în spirit justiţiar
5. Oamenii care iubesc mâncarea pot avea o invidie direct proporţională cu frustrarea profesională, în funcţie de caz. Dacă un bucătar a semnat un contract bun de publicitate, un alt bucătar va spune despre el că e un sell out. Desigur, bucătarul din urmă nu are un contract la fel de șmecher, dar nu poate să recunoască faţă de sine că îi e ciudă, așa că zice despre primul că mă-sa e curvă.
FOARTE IMPORTANŢI SUNT…
Semilibidinoșii și afectaţii.
Primii pot să îţi ţină teorii pompoase despre cum femeia trebuie gustată și experimentată ca un Single Malt 16yo sau o bucată de carne maturată (!?) în timp ce tu te scobești în măsele și faci tot posibilul să nu te spargi de râs. A doua categorie încearcă să scrie în stilul lui Radu Anton Roman, cu un rezultat de compunere haioasă, pentru că nimeni nu scrie ca el. Sunt, întotdeauna, și puţin libidinoși. Ambele categorii sunt oarecum inofensive.
ŞI NU ÎN ULTIMUL RÂND
Mulţi oameni care iubesc mâncarea sunt, pur și simplu, lacomi. De exemplu, unchiul meu Fane care a sucombat pentru că a mâncat prea mult de Crăciun, o poveste inspiraţională care mă emoţionează întotdeauna.
NEXT ON DALLAS: Femeile care scriu pe bloguri cu multe diminutive, care spun că soţiorul le adoră, iar copilașii iubesc fiecare fel de mâncare pe care ele îl pregătesc.
39
April 19, 2015
Clasificarea care ai făcut-o sau cel puțin împărțirea pe frustrați și invidioși se aplică în multe domenii profesionale!
April 19, 2015
posibil, posibil. n-a fost chiar o impartire, dar inteleg ce zici 🙂
April 19, 2015
E si comentariul ala tip #pupici super reteta testata pe #sotz
April 19, 2015
:))))) bun. inseamna ca trebuie sa incep sa ma uit si in comentarii.
April 19, 2015
Radu Anton Roman chiar era un tip libidinos :). No offense, stiu ca de morti numai de bine. Dar asta e adevarul. In rest, chapeau bas pentru post. 🙂
April 19, 2015
he he, da, point taken :D. si scria intr-un fel pe care nu l-am mai gasit la altii.
April 19, 2015
Doamne, cât de bine am râs! Fain!
April 19, 2015
ma bucur 😉
April 19, 2015
Mie-mi zic babele pe bloguri că scriu ca Creangă, adica oarecum ca Radu Anton. Deci sunt un libidinos ordinar. Aş prefera concupiscent, sună mai classy.
April 19, 2015
mi-e greu sa cred ca persoana care a inventat definitia aia smechera a desertologiei a fost comparata cu creanga. CAPTION SAU NU CRED!!!!
April 20, 2015
Mariana Alecsandru: Ce frumos scrieti! ca-n Creanga! Multumim!
Unlike · Reply · 1 · April 8 at 4:18pm
April 20, 2015
ahahaha. ups. si cu pronume de politete, dragut.
April 22, 2015
Subscriu si sa-ti dea mnezo’ sanatate. Eu nu indraznesc sa deschid gura si sa spun ca nu suport urma de peste/inotatoare/fiinta subacvatica, desi , ca mare gurmanda, am incercat sa ma educ pe sistemul: n-o fi pestele numa’ macroul in malai al maica-mii, mai stii? well waddayaknow, da, am mancat fructe de mare, in nspe variante, peste la fel si refuz sa cred ca am nimerit numai bucatari naspa in juma de lume cat am vizitat, cred sincer ca papila mea e defecta, there, I said it!
April 24, 2015
:)) n-as zice “defecta”, “non-fishy” ar fi cuvantul
May 3, 2015
Esti proasta de spulberi. Eu sunt un mancau si un gurmand de mancaruri cat de sanatoase imi permit, si nu ma regasesc in niciuna, dar absolut niciuna din categorisirile tale de aici.
Articolul asta este scris din frustrare si ignoranta. Nu stiu unde ai gasit tu oamenii astia care iti impun tie ce sau cum sa mananci, dar nu pot decat sa te compatimesc.
Afla ca sunt si oameni care iubesc sa manance si pe care ii doare fix in cur, da fix de ce mananci tu sau unde!
O viata mai placuta iti doresc! :)))
May 3, 2015
interesant. dezvolta, te rog.
August 10, 2015
Now where’s ma’ popcorn?
August 10, 2015
:))))))))) facem rost. ce tampit esti
August 24, 2015
Am ras o gramada! Sa-ti dea dzeu multa sanatate maica, k mi-ai inseninat mult-prea-obosita zi de luni. 🙂
August 24, 2015
ma bucur, senchiu!